Progresul discuțiilor de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, în ciuda obstacolelor persistente

Armenia și Azerbaidjanul au reușit să înlăture un obstacol major, dar gropi mari rămân pe drumul către un acord de pace durabil între inamicii de lungă durată.

Ministerul armean de externe confirmat la începutul lunii august, oficialii azeri au fost de acord să renunțe la o prevedere dintr-un proiect de acord de pace care să ofere Baku un coridor terestru care să lege exclava Nakhcivan de Azerbaidjan propriu-zis. Problema drepturilor extrateritoriale pentru Azerbaidjan în ceea ce privește ceea ce este cunoscut sub numele de coridorul Zangezur a fost un punct de blocare în negocierile de pace în curs. Vestea că Baku a renunțat la furnizarea Zangezur a fost prima raportat de RFE/RL. Oficialii azeri au declarat că problema ar putea fi reînviată la o dată ulterioară, când condițiile vor fi mai favorabile pentru un acord reciproc.

Anunțul indică o mișcare reînnoită în procesul de pace, care în ultimele luni părea blocat. Este evident și rezultatul discuțiilor directe dintre reprezentanții celor două state. Anterior, negocierile de pace au fost intermediate de puteri externe, inclusiv Rusia, Statele Unite, Franța și Germania.

Conform unui plan elaborat în 2020, după ce Azerbaidjanul a reluat o mare parte din Nagorno Karabakh, forțele ruse ar fi câștigat un rol major în asigurarea securității și a operațiunilor fără probleme pentru coridorul Zangezur. Acest plan ar fi acordat și Armeniei un coridor de tranzit către Rusia prin teritoriul azer. Odată cu eliminarea problemei Zangezur și a altor rute de „comunicații” din proiectul de acord de pace, Rusia va pierde o pârghie pe care altfel ar fi putut-o folosi pentru a influența evoluțiile viitoare din Caucazul de Sud.

Armenia și Azerbaidjan și-au exprimat în ultimul timp interesul pentru încheierea rapidă a unui acord de pace. În iulie, președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a indicat că cele două țări au convenit aproximativ 90 la sută limbajului proiectului de pact de pace.

Cel mai important obstacol rămas este o cerere azeră ca Erevan să modifice constituția armeană pentru a recunoaște clar că Karabakh nu face parte din Armenia. Guvernul prim-ministrului Nikol Pashinyan a părut deschis la ideea schimbării limbajului constituțional, dar, având în vedere sensibilitățile politice interne din jurul chestiunii, a mers ușor.

Un segment semnificativ al publicului armean se opune ideii de a recunoaște pierderea permanentă a Karabakhului. Cel puțin, mulți armeni cred că orice acord de pace ar trebui să garanteze dreptul de întoarcere pentru armenii care au fost forțați să fugă din Karabakh la sfârșitul anului 2023, pe fondul preluării integrale a teritoriului de către Azerbaidjan.

„Guvernul armean trebuie să afirme clar că conflictul din Nagorno Karabakh rămâne nerezolvat atâta timp cât oamenii din Nagorno Karabakh rămân strămutați și nu au voie să se întoarcă la casele lor”, a scris un fost ministru de externe armean, Vartan Oskanian, într-un comentariu publicat pe 8 august de publicația armeană Civilnet.

Oficialii azeri par să recunoască situația politică internă dificilă a lui Pashinyan. Comentariile făcute de o persoană din Baku au sugerat că decizia de a renunța la prevederea Zanzegur din proiectul de acord de pace ar fi putut fi un compromis de negociere, un stimulent pentru a încuraja guvernul lui Pashinyan să continue să facă o schimbare constituțională.

„Nu vrem să complicăm și mai mult sarcina de a finaliza acordul de pace”, a declarat pentru RFE/RL Elcin Amirbayov, reprezentantul principal al lui Aliyev pentru misiuni speciale, care a fost implicat îndeaproape în negocieri.

De Eurasianet.org

Mai multe citiri de top de la Oilprice.com